Nu ştiu să răspund, dar am găsit un interesant articol despre armeni (în general).
Cultele din Romania. BISERICA ARMEANA
Adevarul, Marius Vasileanu, 6 apr. 2006
http://www.adevarulonline.ro/arhiva/2006/Aprilie/1389/180547.html
Biserica Armeana este o biserica apostolica, întrucat traditia spune ca primii crestini care au pasit pe pamantul armean au fost Apostolii Bartolomeu si Tadeu. Acestia sunt numiti "primii luminatori ai Armeniei". Despre Tadeu se spune ca a plecat spre Armenia în anul 34 d.H., ducand acolo lancea cu care a fost strapuns Hristos, aceasta regasindu-se astazi la muzeul catedralei armene din Ecimiadzin. Popor situat initial în tinutul dintre Muntii Caucaz, Marea Caspica si Marea Neagra, armenii dovedesc cu mandrie ca au fost primul stat declarat crestin, în anul 301 d.H., prin regele Tiridates, convertit de eroul legendar al Armeniei, Sf. Grigore Luminatorul.
Un catolicos al armenilor a fost roman
Întrucat statul armean nu a ramas unitar multa vreme (începand din 370 d.H. si-a pierdut independenta), armenii au fost nevoiti sa emigreze în toata lumea, ajungand si pe teritoriile romanesti. Primele dovezi ale prezentei armene pe pamant romanesc sunt din anul 946 d.H., la Cetatea Alba.
Fiind una dintre cele mai vechi nationalitati conlocuitoare, un fapt important se întampla în anul 1408, cand Alexandru cel Bun emite un hrisov prin care permite fondarea unei episcopii armene în orasul Suceava.
Astazi, centru religios al armenilor este la Ecimiadzin. Datorita faptului ca diferentele fata de credinta crestin-ortodoxa sunt minime, relatia cu aceasta din urma este foarte buna.
Pentru a întelege mai bine specificul crestinismului armean, am stat de vorba, pentru Adevarul, cu preotul Paul Ezras Bogdan de la sediul central din Bucuresti, acesta fiind si vicar eparhial. Într-o discutie agreabila, am aflat de la acesta amanunte ale unei fascinante istorii bimilenare. De loc din Targu Ocna (Bacau), Pr. Paul Bogdan a terminat teologia la Ierusalim într-unul dintre putinele institute existente în lume. Contrar opiniei ca Biserica Armeana ar fi o biserica nationala, la facultate, Pr. Bogdan a avut si un coleg nearmean. Pentru a putea parcurge cursurile, Pr. Bogdan a fost pentru cateva luni în Armenia si si-a perfectionat limba.
Patriarhul Suprem al armenilor de pretutindeni se numeste Catolicos (universal). Putina lume stie ca acela care a condus timp de cateva decenii în secolul trecut Biserica Armeana (între 1955 si 1994) era un armean nascut în Bucuresti (Romania): Patriarhul Suprem si Catolicos Vasken I.
Actualmente, limba în care se slujeste în toata lumea, inclusiv în Romania, este limba armeana literara veche. Recunoscut de statul roman în 1928, cultul armean îsi înfiinteaza propria eparhie dupa cativa ani. Aceasta eparhie sta sub autoritatea dogmatica si canonica din Ecimiadzin (Armenia), dar are si un grad de autonomie conform legislatiei romanesti. Episcopia armeana este condusa de un Arhiepiscop, iar organul colectiv de conducere este Congresul Eparhial.
De-a lungul istoriei, armenii asezati în Transilvania, înca din sec. al XI-lea, s-au unit cu Biserica Catolica. În Romania sunt doar cativa preoti si comunitati întrucat, dupa razboi, numarul armenilor a scazut dramatic. La nivel international, numarul armenilor este, ne spune Pr. Bogdan, în jurul a opt milioane, dintre care doar trei milioane mai sunt astazi în Armenia. Migratiile catre Romania s-au produs în mai multe valuri, ultimele producandu-se la sfarsitul secolului al XIX si începutul secolului XX (acestia poarta numele terminate în "ian", precum Vosganian si provin, în general, din Turcia).
Una dintre comunitatile cele mai solide de armeni se gaseste în SUA, în special în zona orasului Los Angeles. O vorba care circula printre armeni spune ca "armenii destepti sunt astazi în America".
Fiind un popor care, traditional, s-a ocupat de mici afaceri de familie, de comert si de prelucrarea bijuteriilor, armenii din Romania au reusit sa plece în doua valuri de emigratii organizate de comunisti. Unii s-au repatriat chiar ajungand (dupa secole), din nou, în Armenia. Am aflat astfel ca exista în Armenia o comunitate de armeni care provin din Romania. Relatiile dintre cele doua popoare au fost totdeauna excelente, în pofida faptului ca zugravii de la Manastirea Voronet i-au pictat pe armeni în iad, alaturi de turci. O alta comunitate mult mai mare se afla însa în Bulgaria (aprox. 40.000). Cele mai importante comunitati de armeni pe pamant romanesc au ramas în Bucuresti si Constanta.
Una dintre cele mai vechi traduceri ale Bibliei
O foarte interesanta poveste am aflat în legatura cu explicatia existentei uneia dintre cele mai vechi traduceri ale Bibliei. Deoarece, din motive politice, armenii secolului al V-lea erau obligati sa faca slujba în limba greaca, aceasta era tradusa simultan de un grup de "traducatori ai liturghiei". Erau oameni scoliti în Cezareea care, la un moment dat, au recurs la elaborarea unui alfabet propriu. La scurt timp, acestia au tradus Biblia si alte carti importante, rezultand una dintre cele mai bune traduceri. Chiar daca la ora aceasta nu s-au pastrat originale, ci transcrieri, rezultatul a fost remarcabil.
Viata monahala avea, în mod traditional pentru armeni, un anume specific: nu oricine era destinat sa devina calugar, ci numai cei proveniti din mediile înstarite. Acestia aveau misiunea speciala de a scrie, de a studia în folosul comunitatii, toti calugarii armeni fiind totodata si preoti. În Romania s-au pastrat doua manastiri care au apartinut armenilor, în Suceava: Manastirea Zamca si Manastirea Hacigadar. Actualmente, mai exista în lume foarte putini calugari armeni, o comunitate fiind cea de la Ierusalim care slujeste la locurile sfinte alaturi de celelalte confesiuni. Din pacate, ne spune Pr. Bogdan, viata monahala armeana a pierdut reflexele isihiei.
Armenii au dat foarte multe personalitati de seama pentru istoria Romaniei: Ioan Voda cel Cumplit (numit si Ioan Voda Armeanul), Manuc Bei (cel care a construit Hanul bucurestean ce-i poarta numele), Dumitru Avakian, Ana Aslan, stefan Agopian, Bedros Horasangian, David Ohanesian.
Un episod interesant este cel legat de neparticiparea armenilor la Sinodul Ecumenic de la Calcedon, din 451, armenii fiind în razboi cu persii. Pr. Bogdan spune ca nu ar fi decat o diferenta de nuanta si de exprimare, aceia care sustin ca Hristos are o natura duala: "Dumnezeu adevarat si om adevarat" (credinta crestin-ortodoxa de dupa Calcedon) si opinia împartasita de armeni sau copti, anume ca "Una este natura lui Hristos: Dumnezeu adevarat si om adevarat" (numiti monofiziti). Neparticiparea la Sinodul de la Calcedon a fost din motive politice, iar prima schisma din Biserica Crestina tot astfel s-a produs, ca un act de fronda al armenilor si coptilor fata de Bizant. De aici au decurs alte cateva consecinte de ordin ritualic: armenii folosesc un singur tip de liturghie, au un pasaj din crez specific, utilizeaza în taina împartasaniei exclusiv paine nedospita si vin neîndoit cu apa. În plus, vestimentatia are cateva caracteristici proprii, parte de influenta catolica.
"Doua monumente se disting prin formele lor gratioase, armonice si de o frumusete superioara, unul în Muntenia, Manastirea Curtea de Arges, si altul în Moldova, Biserica Trei Ierarhi. Cu toate ca posterioara de mai bine de o suta de ani catedralei de la Arges, ea prezinta în general acelasi caracter si este produsul aceleiasi scoli, care pare sa fie scoala bizantino-armeana, avand în vedere ca multe din motivele acestor doua biserici au fost gasite la monumentele Armeniei"
A.D. Xenopol
